Cuprins:
- Ce este pulpita acută?
- Care sunt simptomele pulpitei dentare?
- Care sunt cauzele pulpitei acute?
- Factori de risc ai pulpitei dentare
- Diagnosticarea pulpitei dentare
- Tipuri de pulpită acută
- Tratamentul pulpitei dentare reversibile
- Tratamentul pulpitei dentare ireversibile
Ce este pulpita acută?
Fiecare dinte are o coroană, adică acea parte care este vizibilă deasupra gingiilor și una sau mai multe rădăcini. Coroana este acoperită de smalț, stratul exterior al dintelui și cea mai dură substanță din organism. Rădăcina este învelită de cement, un țesut dur, dar nu la fel de puternic ca smalțul. Sub smalț și cement se află dentina, care formează structura principală a dintelui, iar sub dentină se găsește pulpa dentară, formată din țesut conjunctiv, nervi și vase de sânge. [2]
Când această pulpă dentară se inflamează, vorbim despre pulpită. Cel mai des, pulpitele apar din cauza evoluției unei carii dentare netratate, care penetrează smalțul și dentina, ajungând la nivelul pulpei dentare (de aici și denumirea de pulpită).
Care sunt simptomele pulpitei dentare?
Primul semn al pulpitei dentare acute este durerea ascuțită, care apare brusc (în cazul pulpitei cronice, durerea este mai surdă, dar durează mai mult). În funcție de cât de afectată este pulpa dentară, această durere mai poate fi însoțită de simptome precum:
- sensibilitatea la alimente sau băuturi dulci;
- sensibilitate la alimente/băuturi reci sau fierbinți;
- inflamație în jurul dintelui;
- febră;
- respirație urât mirositoare;
- umflarea nodulilor limfatici;
- gust neplăcut în gură;
- dificultăți în localizarea dintelui ce provoacă durerea.[1][3]
Care sunt cauzele pulpitei acute?
În mod normal, smalțul, cementul și dentina protejează pulpa dentară. Există însă mai mulți factori care pot afecta integritatea acestor straturi, expunând astfel pulpa dentară la acțiunea bacteriilor. Printre cele mai comune cauze ale pulpitei se numără:
- cariile;
- fracturile sau fisurile dentare;
- uzura dinților ca urmare a periajului agresiv și/sau a folosirii unui paste de dinți abrazive;
- Bruxismul (scrâșnitul dinților);
- malocluzia.
Mai rar, se poate întâmpla ca pulpita să se dezvolte după un tratament stomatologic. De exemplu, în timpul unei obturații, pulpa dentară poate fi expusă la bacterii. De asemenea, în timpul unui tratament cu coroane dentare, există riscul ca pulpa să fie iritată și să fie compromis nervul.[1]
Factori de risc ai pulpitei dentare
Există mai mulți factori care pot crește riscul apariției pulpitei, iar mulți dintre ei au legătură cu dezvoltarea cariilor dentare. Lista acestora include:
- igiena orală precară;
- neefectuarea controalelor stomatologice periodice;
- dieta bogată în zahăr sau alte alimente și băuturi care favorizează apariția cariilor;
- aportul insuficient de fluor;
- anumite afecțiuni medicale (ex: diabetul).
Alți factori de risc pentru pulpita dentară sunt profesiile sau hobbyurile care pot duce la producerea unor traumatisme dentare, dar și bruxismul cronic.[3]
Diagnosticarea pulpitei dentare
Diagnosticul se pune pe baza simptomelor semnalate de către pacient și a examenului clinic obiectiv, uneori însoțit și de anumite investigații. O radiografie dentară poate arată dacă există puroi, cât de extinsă este caria și inflamația, dar și dacă dintele mai poate fi salvat sau nu.
Se mai pot face, dacă este necesar, și alte teste. Unul din acestea presupune testarea sensibilității dintelui la anumiți stimuli (alimente reci, fierbinți sau dulci) și ne permite să stabilim dacă nervul dintelui mai este sau nu intact.
Un alt test implică atingerea dinților cu un instrument special și ne ajută să stabilim cât de mult s-a extins inflamația. Se mai poate face și un test electric. După cum îi spune și denumirea, acesta presupune transmiterea unui stimul electric către pulpa dentară; dacă simți acest stimul, afectarea pulpei dentare nu este ireversibilă.[1][3]
Tipuri de pulpită acută
Pulpitele pot fi de două feluri: pulpite reversibile și pulpite ireversibile.
Pulpita reversibilă
Termenul de pulpita reversibilă se folosește pentru acele cazuri în care inflamația este ușoară și pulpa dentară este suficient de sănătoasă pentru a fi salvată.[3]
Acest tip de pulpită apare când pulpa dentară este inflamată ca răspuns la acțiunea dăunătoare a unui agent extern, etiologic. În cele mai multe cazuri, agentul etiologic este reprezentat de bacteriile din procesul carios care nu au penetrat încă pulpa.
Alți agenți externi care generează pulpita reversibilă pot fi stimuli termici (de exemplu, șlefuirea fără răcire a unui dinte) sau substanțe plasate în apropierea pulpei (de exemplu, un medicament dentar care nu a fost îndepărtat la timp și a generat inflamarea pulpei).
Durerea este moderată, iar sensibilitatea dentară la stimuli dulci, fierbinți sau reci – de scurtă durată (sub 30 de secunde).
Pulpita ireversibilă
În cazul pulpitelor ireversibile, pulpa dentară este afectată într-un mod ireversibil. Cel mai des, microbii din procesul carios au penetrat pulpa, producând infecții pulpare iremediabile.
Simptomele asociate pulpitelor ireversibile includ dureri spontane care pot fi extrem de intense, sensibilitate prelungită la stimuli termici (rece-cald) sau la dulce, care poate dura un timp îndelungat după îndepărtarea acestora.
Tratamentul pulpitei dentare reversibile
Deoarece țesutul pulpar nu este infectat și este încă vital, odată ce factorul cauzator este îndepărtat, pulpa dentară ar trebui sa revină la starea sănătoasă de dinaintea inflamației. În cele mai multe cazuri, tratamentul endodontic NU este necesar.
Atunci când cauza este reprezentată de carii, este indicată curățarea minuțioasă a cariei pentru a elimina toți agenții infecțioși și plasarea pe fundul cavității (în imediata apropiere a pulpei dentare) a unor substanțe care vor favoriza vindecarea țesutului pulpar inflamat. Dacă evoluția este bună, se va reface dintele fie cu o obturație definitivă din compozit (sau „plombă dentară”) fie, dacă distrucția este mai avansată, cu o coroană dentară.
Coroanele dentare reprezintă o opțiune de tratament și atunci când factorul cauzator este reprezentat de o fisură sau o fractură dentară.[1]
Tratamentul pulpitei dentare ireversibile
În cazul pulpitelor ireversibile este obligatorie îndepărtarea în totalitate a „nervului” inflamat al măselei sau dintelui afectat, atât din camera pulpară, cât și de pe canalele radiculare, urmată de decontaminarea zonelor infectate și, la final, obturarea acestora cu un material omogen.
O altă alternativă – însă aceasta este o soluție radicală, la care apelăm după ce am epuizat toate celelalte variante – ar fi extracția dintelui. Extracția se indică atunci când distrucția coronară a dintelui este avansată, făcând imposibilă refacerea acestuia după finalizarea tratamentului endodontic. În astfel de cazuri se recomandă ca dintele extras să fie înlocuit cât mai curând posibil. În acest scop se pot folosi implanturi dentare, punți dentare sau proteze dentare.[1]
Prin articolele pe care le scriem pe blogul nostru vrem să scoatem în evidență cât de importante sunt igiena orală și controlul medical stomatologic realizat periodic. Nu trebuie să ignorați nicio durere dentară, deoarece poate ascunde probleme care se pot agrava în timp, cum este și cazul pulpitei dentare. Dacă se intervine prompt, aceasta este ușor de tratat. Dacă nu, se va agrava și există riscul să-ți pierzi dintele.[1]
Suntem aici pentru tine oricând ai nevoie! Ne poți suna la 0721904777 sau ne poți scrie la info@dentetico.ro pentru programări și informații suplimentare.
Zâmbetul perfect există și poate fi chiar zâmbetul tău.
Bibliografie:
- Napitu, Amanda. “Amanda Napitu.” Dentaly.org, 17 Oct. 2022, www.dentaly.org/en/pulpitis/. Accessed 15 Nov. 2022.
- “The Different Types of Teeth – Australian Dental Association.” Teeth.org.au, 2022, www.teeth.org.au/tooth-anatomy. Accessed 15 Nov. 2022.
- Whelan, Corey. “What Is Pulpitis?” Healthline, Healthline Media, 8 Mar. 2018, www.healthline.com/health/pulpitis. Accessed 15 Nov. 2022.
Ne găsești și pe