Infecție dentară: cauzele apariției și metodele de tratare

O infecție dentară poate afecta sănătatea întregului organism, nu doar pe cea orală. Din păcate, prea adesea se întâmplă ca eventualele semne de alarmă să fie ignorate ori puse pe seama altor posibile cauze.  Asta face ca vizita la medic și, implicit, tratamentul să fie amânate mai mult timp decât ar fi indicat și favorizează apariția unor complicații severe, care, în unele cazuri, pot pune viața în pericol.[2] În articolul de astăzi vei afla care sunt cauzele apariției infecției dentare și cum se poate trata ea.

infectie dentara
Articol Dentetico

Care sunt cauzele infecției dentare?

În general, infecția dentară apare atunci când bacteriile din cavitatea bucală invadează pulpa dentară (sau nervul dintelui, dacă este să folosim o denumire mai des utilizată) și se răspândesc la țesuturile din jur. Acest lucru se poate întâmpla, de exemplu, din cauza cariilor, a traumatismelor dentare ori chiar a unei proceduri stomatologice. O astfel de infecție poate afecta și gingiile, ducând la apariția gingivitei și, ulterior, a parodontozei. La baza acestei probleme stă, în primul rând, igiena orală deficitară, care permite acumularea plăcii bacteriene, transformarea acesteia în tartru și inflamarea țesuturilor care susțin dintele.

Placa bacteriană este acea peliculă subțire, lipicioasă, dar transparentă, care se formează constant pe suprafața dinților. Ea conține bacterii care produc acizi ce atacă smalțul dinților, oferind astfel infecției o cale de acces până la nivelul pulpei dentare și ducând la apariția pulpitei (inflamația pulpei dentare). Dacă nu este tratată, infecția se poate extinde apoi până la nivelul osului alveolar, provocând un abces periapical, dar și la nivelul gingiilor, ducând, după cum menționam mai sus, la apariția bolii parodontale.[1][2]

Care sunt simptomele unei infecții dentare și cum poate fi ea depistată?

Simptomatologia infecției dentare variază în funcție de cauza și de severitatea acesteia. De exemplu, pacienții cu pulpită reversibilă ar putea semnala dureri de dinți severe, provocate de stimuli precum mâncărurile sau băuturile fierbinți ori reci. Pulpita ireversibilă, pe de altă parte, se manifestă prin dureri dentare neprovocate, care se accentuează peste noapte. În cazul gingivitei și al parodontitei există adesea un istoric de halitoză, sângerări gingivale după periajul dentar și, în unele cazuri, dureri gingivale, în timp ce un abces periapical se poate prezenta sub forma unei umflături palpabile.

În cazurile severe, pe măsură ce infecția continuă să se extindă, se mai pot semnala simptome precum febra, edem facial, trismus, disfagie (dificultăți la înghițire) sau disfonie (răgușeală).

Procesul de stabilirea a unui diagnostic va include, pe lângă evaluarea istoricului medical al pacientului și a simptomelor acestuia, examenul clinic și anumite investigații. Radiografia dentară și tomografia dentară sunt două exemple de investigații care joacă un rol esențial în identificarea sursei infecției, stabilirea gradului de severitate a acesteia, dar și în identificarea eventualelor complicații.[2]

Cum se tratează o infecție dentară?

Tratamentul infecției dentare se stabilește în funcție de cât de mult s-a extins aceasta. Identificarea și înlăturarea sursei infecției, atunci când acest lucru este posibil, este esențială pentru tratarea sa. În cazul cariilor, de exemplu, pot fi indicate realizarea unei obturații (plombe), tratamentul endodontic sau chiar o extracția dentară. Obturația poate fi o opțiune și pentru pulpita reversibilă. Același lucru este valabil pentru tratamentul de canal în cazul pulpitei ireversibile și al abcesului periapical. Pentru acesta din urmă, tratamentul mai poate presupune incizia și drenajul său și, dacă este necesar, administrarea de antibiotice. Gingivita este reversibilă și o curățare profesională a dinților poate ajuta la îndepărtarea plăcii bacteriene și la tratarea sa. În cazul parodontitei, va fi necesar un detartraj și, în unele cazuri, antibiotice.

Iar dacă am ajuns la acest subiect, trebuie să menționăm faptul că tratamentul cu antibiotice se administrează doar la recomandarea medicului. Acesta este necesar pentru simptomele sistemice, infecțiile spațiului fascial și cele care se răspândesc la cortexul osos și la țesutul din jur.[2]

De ce este important să tratăm infecția dentară?

Netratată, o infecție dentară se pot extinde și duce la apariția unor complicații severe. Una dintre acestea este osteomielita, care apare atunci când infecția se răspândește la maxilar. O infecție a molarilor 2 și 3 (măseaua de minte) poate migra în spațiul sublingual, submandibular și submental, provocând angina Ludwig. La copii, o infecție dentară poate provoca un abces retrofaringian sau parafaringian, dacă se extinde până la nivelul spațiului retrofaringian, respectiv parafaringian. O altă posibilă complicație gravă este mediastinita necrozantă descendentă – o infecție severă care pune viața în pericol. Astfel de complicații sunt însă rare.[2]

Nu-ți neglija sănătatea și mergi la medic oricând observi apariția unor simptome noi sau agravarea unora deja existente. Nu nici de controalele stomatologice periodice – pot ajuta la depistarea multor afecțiuni dentare în stadii incipiente. La Dentetico, știm că un zâmbet frumos este, mai întâi de toate, unul sănătos. Tocmai de aceea ne dorim să le oferim pacienților noștri toate informațiile de care au nevoie pentru a avea grijă de sănătatea lor orală. Dacă ai întrebări suplimentare sau pentru programări, ne poți contacta la numărul de telefon 0721904777 sau pe adresa de email info@dentetico.ro.

Zâmbetul perfect există și poate fi chiar zâmbetul tău!

Bibliografie:

  1. „Management of Dental Infections by Medical Practitioners” Australian Family Physician, 2014, www.racgp.org.au/afp/2014/may/dental-infections. Accessed 3 Feb. 2023.
  2. Erazo, David, and David R Whetstone. „Dental Infections” Nih.gov, StatPearls Publishing, 26 Sept. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK542165/. Accessed 3 Feb. 2023.