Sinuzita maxilară: Cauze, simptome, tratament și diagnostic

Dureri de cap și de dinți, scurgeri nazale, pierderea simțului mirosului, gust ciudat, neplăcut, în gură și respirație urât mirositoare. Sună cunoscut? Dacă da, este posibil să suferi de o afecțiune numită sinuzită maxilară, o infecție a sinusurilor destul de frecvent întâlnită.[4] În articolul de astăzi îți vom explica tot ce trebuie să știi despre această afecțiune, de la cauzele și simptomele sale până la cum poate fi ea tratată.

Ce este sinuzita maxilară?

Sinusurile sunt cavități pline cu aer și căptușite cu o membrană mucoasă, localizate în spatele frunții, a oaselor nazale, a obrajilor și a ochilor, care ajută la filtrarea aerului pe care îl inspirăm și expirăm. Când, din diverse cauze, aceste sinusuri se inflamează, vorbim despre sinuzită.[7]
Sinuzita maxilară reprezintă inflamația mucoasei sinusurilor maxilare, situate de o parte și de alta a nasului, sub ochi.[3]

Tipuri de sinuzită maxilară

Sinuzita maxilară poate fi de mai multe tipuri, în funcție de durata simptomelor, dar și de cauzele acesteia.

Sinuzita maxilară acută

Sinuzita este definită ca fiind acută dacă se rezolvă complet în mai puțin de 30 de zile. La persoanele care au un sistem imunitar care funcționează normal, sinuzita acută este, de obicei, cauzată de o infecție virală, dar poate avea și cauze bacteriene.[2] De regulă, simptomele apar brusc și sunt evidente.[7]

Sinuzita maxilară cronică

Dacă simptomele se dezvoltă lent, sunt mai puțin evidente și se manifestă mai mult de 90 de zile, se poate vorbi despre sinuzită maxilară cronică. Cauzele sale nu sunt pe deplin înțelese, dar este asociată cu factori care pot provoca inflamația cronică. Exemple în acest sens sunt alergiile cronice, polipii nazali și expunerea la substanțe iritante. Istoricul familial și predispoziția genetică pot avea, de asemenea, un rol în cronicizarea sinuzitei.[2]

Sinuzita maxilară odontogenă (de cauze dentare)

Sinuzita maxilară de cauze dentare este considerată unul dintre cele mai comune tipuri de sinuzită maxilară. De regulă, aceasta apare ca o complicație a unei infecții dentare (din cauza localizării sinusurilor maxilare, riscul ca acestea să fie invadate de bacteriile patogene din cavitatea bucală este mai ridicat).[1] Cei mai afectați sunt primul molar, al doilea molar, al treilea molar și al doilea premolar.[5]

De ce apare sinuzita maxilară?

Cauzele sinuzitei maxilare pot fi de natură bacteriană, virală, fungică sau alergică. De vină pot fi, de exemplu, o simplă răceală, alergiile sezoniere, polipii nazali sau deviația de semn. De asemenea, dacă sistemul tău imunitar este slăbit din cauza unei boli ori ca urmare a administrării unor medicamente, riscul de a dezvolta sinuzită este mai ridicat.[6]

Dacă ne referim strict la sinuzita maxilară odontogenă, acesta poate avea drept cauze:

  • ignorarea sau tratarea incorectă a cariilor dentare, abceselor dentare ori a infecțiilor dentare;
  • boala parodontală;
  • tratamentul endodontic (tratamentul de canal);
  • extracțiile dentare realizate necorespunzător;
  • parodontita apicală;
  • granuloamele apicale;
  • chisturile odontogenice;
  • implanturile dentare.[1][5]

Cum se manifestă sinuzita maxilară?

Principalele simptome ale sinuzitei maxilare sunt:

  • durerea sau presiunea facială;
  • congestia nazală;
  • rinoreea purulentă;
  • picurarea postnazală;
  • perceperea unui miros urât (cacosmia);
  • durerile dentare;
  • pierderea parțială a mirosului;
  • febra;
  • durerile de cap;
  • halitoza.[3][5]

Cum diagnosticăm sinuzita maxilară?

doctor explica sinuzita

Diagnosticul de sinuzită maxilară se poate stabili numai în urma unui control amănunțit, ce va include evaluarea simptomelor și a istoricului tău medical, dar și anumite teste și investigații. În cazul sinuzitei de cauze dentare, un rol foarte important în diagnosticarea acesteia îl au investigațiile imagistice. Dacă suspectăm că suferi de sinuzită maxilară, vom solicita și efectuarea unei radiografii sau a unei tomografii computerizate pentru a ne asigura că diagnosticul este corect și pentru a putea stabili un plan de tratament.[5]

Cum tratăm sinuzita maxilară?

Tratamentul pentru sinuzita maxilară poate varia în funcție de tipul și severitatea acesteia, concentrându-se atât pe ameliorarea simptomelor, cât și pe tratarea cauzei. Dacă este vorba de un caz ușor, se pot recomanda decongestionante sau soluții saline. Dacă simptomele nu dispar, se pot prescrie antibiotice pentru sinuzita maxilară. În cazurile foarte grave, care nu răspund la nicio altă metodă de tratament, poate fi necesară o operație pentru sinuzita maxilară.[5]

Cei interesați de tratament naturist pot face inhalații cu aburi pentru sinuzita maxilară. Acesta ajută la reducerea inflamației sinusurilor și desfundarea căilor respiratorii.[2]

Atunci când cauzele sinuzitei sunt de natură dentară, ne vom concentra în prima fază pe tratarea patologiei dentare. Acest lucru poate presupune, de exemplu, un tratament de canal radicular corect efectuat, o apicectomie, o extracție dentară sau îndepărtarea implanturilor infectate.[5]

Dacă nu este tratată la timp, sinuzita maxilară se poate extinde și va afecta și celelalte sinusuri și alte zone ale cavității craniene. Tocmai de aceea este important să mergi la un control imediat ce observi simptome îngrijorătoare.

Ne bucurăm să oferim informații utile pacienților noștri. Sănătatea ta este foarte importantă pentru noi și vrem să te ajutăm să recunoști la timp semnele și simptomele care indică necesitatea unei vizite urgente la medic. Îți stăm la dispoziție oricând ai nevoie de noi. Pentru programări și informații suplimentare, ne poți contacta la numărul de telefon 0721904777 sau pe adresa de email info@dentetico.ro.

Zâmbetul perfect există și poate fi chiar zâmbetul tău!

Bibliografie:

  1. Brook, Itzhak. “Sinusitis of Odontogenic Origin – Itzhak Brook, 2006.” Otolaryngology—Head and Neck Surgery, 2016, journals.sagepub.com/doi/10.1016/j.otohns.2005.10.059. Accessed 6 Jan. 2023.
  2. Fried, Marvin P. “Sinusitis.” MSD Manual Consumer Version, MSD Manuals, Dec. 2021, www.msdmanuals.com/en-kr/home/ear,-nose,-and-throat-disorders/nose-and-sinus-disorders/sinusitis. Accessed 6 Jan. 2023.
  3. Ganesan, Kandasamy, and Neelam Rathod. “Maxillary Sinusitis.” Oral and Maxillofacial Surgery for the Clinician, 2021, pp. 475–489, link.springer.com/chapter/10.1007/978-981-15-1346-6_23#Sec16, 10.1007/978-981-15-1346-6_23. Accessed 6 Jan. 2023.
  4. Kim, Soung Min. “Definition and Management of Odontogenic Maxillary Sinusitis.” Maxillofacial Plastic and Reconstructive Surgery, vol. 41, no. 1, 29 Mar. 2019, jkamprs.springeropen.com/articles/10.1186/s40902-019-0196-2, 10.1186/s40902-019-0196-2. Accessed 6 Jan. 2023.
  5. Psillas, George, et al. “Odontogenic Maxillary Sinusitis: A Comprehensive Review.” Journal of Dental Sciences, vol. 16, no. 1, Jan. 2021, pp. 474–481, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7770314/, 10.1016/j.jds.2020.08.001. Accessed 6 Jan. 2023.
  6. “Sinus Infection (Sinusitis): Types, Causes, Symptoms & Treatment.” Cleveland Clinic, 2020, my.clevelandclinic.org/health/diseases/17701-sinusitis. Accessed 6 Jan. 2023.
  7. “Sinusitis: MedlinePlus Medical Encyclopedia.” Medlineplus.gov, 2020, medlineplus.gov/ency/article/000647.htm. Accessed 6 Jan. 2023.